Cautare
Ktreisen
- CIRCUITE
- CROAZIERE
- SEJURURI
- BULGARIA
- ALBENA
- ELENITE RESORT
- NESSEBAR
- NISIPURILE DE AUR
- OBZOR
- POMORIE
- PRIMORSKO
- Sf. CONSTANTIN SI ELENA
- SUNNY BEACH
- CIPRU
- CROATIA
- GRECIA
- CRETA
- KOS
- THASSOS
- SPANIA
- COSTA BRAVA
- CALELLA
- SANTA SUSANA
- MALLORCA
- TENERIFE
- COSTA ADEJE
- GUIA DE ISORA
- TURCIA
- ALANYA
- ANTALYA
- BELEK
- KEMER
- LARA
- SIDE
- SENIOR TRAVEL
- TICKETING
Destinatii
Djermaa El Fna – o experienţă metafizică |
|
Aşezat în centrul Marocului, în umbra munţilor Atlas, Marrakech este cel mai vizitat oraş turistic din nordul Africii, după Cairo. Apropierea de munţii Atlas este atât de mare încât adeseori prima imagine pe care ţi-o înfăţişează este aceea a unor creste înzăpezite care se profilează deasupra acoperişurilor încinse, un paradox prevestitor de experienţe neaşteptate. Marakech nu a fost niciodată un oraş arab, ci berber. În pofida faptului că amestecul arabo-berber este acum generalizat în cea mai mare parte a nordului Africii, Marakech îşi menţine de un mileniu renumele de bastion al identităţii berbere. Şi tot el a fost centrul de greutate al rezistenţei antifranceze din secolul al XIX-lea. Epoca modernă i-a adăugat şi atributele unei mari afaceri turistice, dar spiritul oraşul a ştiut să se conserve şi sub presiunea hoardelor de vizitatori care îl ţin sub ocupaţie zi de zi, timp de 12 luni pe an.
Oraşul vechi – oraşul roz – este neschimbat din evul mediu. Străzile lui, flancate de faţade vopsite în cărămiziu şi roz sunt atât de înguste încât circulaţia maşinilor este imposibilă iar turiştii şi localnicii se înghesuie umăr la umăr purtaţi de torentele care şerpuiesc printre clădiri.
Centrul oraşului vechi se află la Djemaa El Fna, un spaţiu deschis, în parte piaţă, în parte restaurant, în parte teatru, circ şi festival de artă populară care strânge la un loc îmblânzitori de şerpi, cântăreţi, recitatori, dansatori, scamatori şi iluzionişti, fachiri, vindecători, zeci de tarabe cu fructe, mirodenii şi sucuri de portocale, vânzători de apă cu burdufe din piele şi cupe de alamă, copii cu maimuţe în lanţ, actori care intră şi ies din scenă la momente prestabilite după nişte reguli oculte care guvernează un haos aparent şi întreţin un suspans continuu. Spectacolele se succed neîntrerupt până la căderea întunericului când, odată cu retragerea tarabelor cu sucuri, apar cărucioarele cu mâncare care îşi croiesc drum cu greu şi acaparează jumătate din piaţă şi întregul interes al publicului. Mâncarea este preparată pe loc, totul este proaspăt şi se consumă cu o viteză ameţitoare. Localnici şi turişti se înghesuie deopotrivă în jurul lor, uniţi printr-un fel de limbaj comun compus din sunete şi gesturi scurte care indică, cer, refuză, exprimă cantităţi şi sentimente de satisfacţie. Reprezentaţia vânzătorilor de mâncare încetează ca la un semnal şi piaţa este acaparată instantaneu de o nouă linie de artişti, povestitori, jongleuri cu făclii, acrobaţi şi înghiţitori de foc.
Djemaa El Fna este un organism a cărui viaţă se află într-o metamorfoză complicată, reluată neabătut în fiecare dimineaţă. Iar acest lucru este neschimbat de cel puţin 400 de ani, de când datează prima descriere scrisă, care, ea însăşi, aminteşte de o legendă. Nimeni nu ştie ce înseamnă numele Djemaa El Fna. Lingvişti de prestigiu propun sensuri gen ”adunarea morţilor” sau “moscheea de la capătul lumii”... Nimeni nu ştie ce vârstă are această piaţă…poate că este chiar mai veche decât oraşul însuşi…poate că este chiar motivul pentru care a fost creat oraşul. Probabil că nu vom şti niciodată.
|