Oferte Last Minute

Cautare

Ktreisen

Destinatii



El Call Jueu – istoria uitată a Gironei


Girona este cel mai important oraş al Costei Brava, aflat la jumătatea distanţei dintre Barcelona şi graniţa franceză, pe drumul roman care lega provinciile Hispania şi Galia. Două mii de ani de istorie capricioasă i-au hotărât un destin în care epocile de mare strălucire culturală şi economică au alternat cu tragice tulburări religioase şi etnice, cu 27 de asedii şi şapte cuceriri violente.

1Girona
Anul 1492 a marcat istoria Spaniei cu două evenimente aniversate cu entuziasm: la 1 ianuarie a fost cucerită Granada, ultimul bastion maur din Spania, iar la 3 august Columb a ridicat ancora în portul Barcelona şi s-a îndreptat spre America. Dar nimeni nu este dispus să evoce în vreun fel un alt eveniment, cel puţin la fel de important: data de 2 august 1492, cu o zi înainte de plecarea lui Columb, a fost data limită până la care ultimilor evrei din regat li s-a oferit posibilitatea să aleagă între exil, moarte şi convertire la catolicism. Ultimii 300 000 de evrei au ales să părăsească Spania în această zi, profitând de “bunăvoinţa” lui Torquemada, care le-a oferit două zile de graţie peste data pe care regele Ferdinand o stabilise pentru 31 iulie.

Între secolele al IX şi al XV-lea enclava evreiască a Gironei a fost căminul unei importante comunităţi culturale şi religioase, căreia un mare număr de cărturari străluciţi i-au creat o identitate aparte. Cordoba eveiască era materialistă şi pragmatică, Girona era intelectuală şi mistică, şi chiar dacă enclava evreiască a Barcelonei era mai mare, cea a Gironei era mai importantă, deşi nu a numărat niciodată mai mult de 1000 de locuitori. Separată de oraş cu ziduri înalte şi porţi masive, cartierul evreiesc al Gironei era un păienjeniş de străzi înguste, fundături, scări şi pasaje înghesuite între zidurile unor locuinţe întunecate şi austere.

index

La plecarea din 1492 evreii şi-au blocat proprietăţile şi căile de acces dintre ele, în speranţa unei reveniri. Cei rămaşi s-au ferit să ocupe casele părăsite, temându-se să nu trezească suspiciunea că ar fi evrei care ţin secret acest lucru. Un secol mai târziu, deasupra ruinelor au început să apară construcţii noi şi vechiul cartier a fost închis de deasupra şi sigilat cu straturi succesive de clădiri şi străzi.

Timp de secole El Call Jueu, cartierul comunităţii medievale evreieşti a Gironei, a stat îngropat şi şters din memoria istorică a oraşului. Apoi regimul Franco a interzis predarea istoriei Cataluniei în şcoli şi oraşul a plonjat într-o neştiinţă şi mai adâncă.

La începutul anilor ’70 cineva a cumpărat un grup de case din zona istorică a Gironei, şi, în fundaţia uneia dintre ele, a descoperit urmele a ceea ce s-a dovedit mai târziu a fi o şcoală religioasă de o importanţă uriaşă pentru istoria culturală evreiască. Momentul a declanşat o reacţie în lanţ, campaniile de săpături au scos la iveală un uriaş tezaur arheologic, şi istoria Gironei medievale a devenit nu doar obiectul de studiu al unui mare număr de istorici, arhitecţi şi cărturari din toată lumea, ci şi o preocupare publică. Întreaga comunitate a pornit să-şi recupereze istoria şi să iasă din ceaţa a cinci secole de amnezie colectivă. În mai puţin de zece ani geronezii au scuturat secolele de indiferenţă şi ignoranţă şi au căpătat o conştiinţă a istoriei care a transformat moştenirea evreilor într-o adevărată de avere colectivă.
800px-Call-Girona

Azi nu mai există evrei în Girona. Nu s-au mai întors niciodată, dar cartierul lor a redat oraşului renumele de odinioară. Profesori cu grupuri de elevi, oameni de ştiinţă, studenţi, turişti din toată lumea forfotesc pe străzile restaurate, redându-le animaţia şi vocaţia universitară de odinioară. El Call Jueu este azi un muzeu urias care vorbeşte despre 600 de ani de istorie comună catalano-evreiască regăsită.


 
top