Lennart Bernadotte a fost prinţul moştenitor al tronului Suediei până când, în anul 1932, a decis să se căsătorească urmându­-şi propriile sentimente şi nu interesele coroanei, decizie care l-a făcut să-şi piardă titlul de prinţ şi dreptul de succesiune la tronul Suediei. La despărţirea de casa regală a primit din partea tatălui său (fiul regelui Gustav al V-lea), insula Mainau, iar 20 ani mai târziu, Marea Ducesă Charlotte a Luxemburgului, l-a ridicat de la simplu cetăţean la rangul de Conte de Wisborg.

Situată în aproprierea ţărmului german al lacului Constanţa, insula Mainau s-a aflat timp de cinci secole în proprietatea Ordinului Cavalerior Teutoni până la începutul secolului al XIX-lea, când, după ce a desfiinţat Ordinul, Napoleon a încorporat-o Ducatului de Baden. Ducii de Baden, dar şi proprietarii de mai târziu ai insulei, erau pasionaţi de natură în cel mai pur sens al romantismului, iar preocuparea lor pentru grădinărit şi arhitectură peisagistă, dublată de miracolul unui microclimat cu accente mediteraneene, a transformat insula într-un adevărat paradis botanic.

Lennart Bernadotte s-a dedicat chiar de la început reorganizării şi modernizării insulei, transformând cele 45 de hectare ale ei într-un tot unitar armonios, pe care l-a deschis publicului. Ideile originale, precum şi metodele sale ecologice i-au adus nenumărate premii internaţionale, iar renumele căpătat a făcut ca numărul vizitatorilor să crească an de an.

Resursele sale inepuizabile de creativitate s-au materializat într-o multitudine de opere de artă ambientală: Scara Italiană, o ingenioasă cascadă în trepte de apă şi flori, Arena Fântânilor, o grădină terasată înconjurată de plante tropicale, Grădina Trandafirilor, o mare de 20 000 de trandafiri înfloriţi, sunt numai câteva dintre minunile care atrag peste un milion de vizitatori anual. Parcul dendrologic, creat cu un secol şi jumătate în urmă de Frederick I, Mare Duce de Baden, din peste 500 de specii de foioase şi conifere, multe dintre ele foarte rare, a fost îmbogăţit şi a primit alei noi, recreând atmosfera uitată a basmelor fraţilor Grimm. Copii sunt încântaţi de cele 80 de specii de fluturi tropicali care trăiesc liberi şi se înmulţesc în Casa Fluturilor, şi de ferma populată cu ponei, măgăruşi, iepuri şi alte animale domestice. Hectarele de gazon nu sunt tunse mecanic, nici cosite, ci păscute de oi după grafice şi scheme complicate. Caracterul pedagogic al parcului este disimulat subtil, trezind, indiferent de vârstă, un fel de entuziasm al cunoaşterii. 

Iarna insula devine decorul unui basm interactiv la care este invitată să participe toată lumea, alături de expoziţii şi simpozioane dedicate ecologismului şi conservării energiei.